Mănăstirea Sihăstria Putnei este o mănăstire creştin-ortodoxă de călugări, din Arhiepiscopia Sucevei şi Rădăuţilor.

Mănăstirea noastră are o istorie veche şi nouă, deopotrivă. O istorie veche, întrucât de începuturile sihăstriei de la Putna ne despart aproape 600 de ani. Din chiar vremea binecredinciosului domn Ştefan cel Mare şi Sfânt există o menţiune care vorbeşte despre momentul inaugural al vieţii de sihăstrie de aici. Nimic spectaculos, totuşi: un tătar botezat şi mai apoi călugărit în obştea Putnei sub numele de Atanasie se retrage în munţi pentru a-şi primeni cu bună cuviinţă haina sufletului.

L-au urmat şi alţi monahi, care au construit chilii, o bisericuţă de lemn, apoi o biserică mai mare de piatră, cu hramul „Buna Vestire”.

Mănăstirea Sihăstria Putnei cunoaşte şi o istorie mai nouă. Explicaţia? Între istoria mai veche şi cea nouă există o istorie dureroasă... După câteva secole de existenţă liniştită, ultimii ani ai veacului al XVIII-lea aduce încetarea vremelnică a lucrării rugăciunii în aceste locuri, stăpânirea habsburgică instalată în 1775 în Bucovina închizând acest aşezământ. În urmă a rămas doar pustiul şi, curând, aşezâmântul s-a transformat în ruine...

Însă dorul după Dumnezeu este cea mai puternică formă de memorie, care se transmite din generaţie în generaţie. Şi, cum s-a întâmplat de atâtea ori în istoria Bisericii, locurile marcate de şederea şi rugăciunile sfinţilor au renăscut chiar şi din cenuşă. Aşa s-a întâmplat şi cu Sihăstria Putnei.

În 1990 viaţa monahală se reia în vechea Sihăstrie şi, cu multă rugăciune, râvnă şi entuziasm tineresc, ruinele au fost transformate în biserici, chilii, ateliere. Obştea a cunoscut o creştere constantă, numărând în prezent 49 de monahi. Viaţa mănăstirii este chinovială (de obşte), părinţii şi fraţii mănăstirii petrecându-şi timpul zilei, după vechea rânduială, o parte în slujbă la biserică, o parte la diferite ascultări (munci) şi o parte pentru rugăciune privată şi odihnă.

Bisericile

Mănăstirea Sihăstria Putnei are 4 locaşuri de închinăciune: 2 capele micuţe, cu hramurile „Sfântul Ioan Evanghelistul” şi „Acoperământul Maicii Domnului”, biserica „Buna Vestire” ridicată pe amplasamentul locaşului existent înainte de desfiinţarea mănăstirii de către habsburgi. În 2002 a început construcţia bisericii mari, cu hramul „Izvorul Tămăduirii”, ajunsă în prezent la stadiul în care se săvârşeşte pictura.

Slujirea noastră

Rostul monahului în această lume, după tradiţia creştin-ortodoxă, este acela de a lucra pentru mântuirea proprie şi de a se ruga pentru pacea lumii şi mântuirea tuturor oamenilor.

Însă căutarea şi dorul monahilor se dovedeşte a fi acelaşi cu al mirenilor, chiar dacă cei din urmă nu se pot dedica acestui scop la fel de mult. Şi, cum s-a întâmplat de multe ori în istorie, când „pustiul a devenit oraş”, şi Mănăstirea Sihăstria Putnei a devenit un loc căutat de pelerini, pentru slujbele săvârşite aici, pentru un sfat de la părinţii duhovnici sau pentru un ceas de linişte.

În măsura posibilităţilor, ne străduim să fim gazde bune, oferind pelerinilor ceea ce avem noi: aerul curat de munte, frumuseţea slujbelor noastre şi o masă tuturor celor care bat calea până la noi. Ospitalitatea nu este o slujire uşoară ( cere organizare, efort, cheltuială) însă bucuria pelerinilor devine şi bucuria noastră.

Din păcate, datorită posibilităţilor foarte limitate, nu putem oferi oferi şi cazare pelerinilor, însă putem recomanda un număr de pensiuni din zonă, cu condiţii bune şi preţuri acceptabile.

Cum ajungeţi la Mănăstirea Sihăstria Putnei

Dacă alegeţi să călătoriţi cu trenul, trebuie să veniţi până la Suceava, iar de aici, luaţi un microbuz până la Putna. De la Mănăstirea Putna până la Mănăstirea Sihăstria Putnei sunt 3,7 km, care pot fi parcurşi pe jos, în aerul plăcut de munte.

Lista curselor Suceava - Putna.

Lista curselor Rădăuţi - Putna.

Dacă preferaţi să călătoriţi cu maşina, aveţi, după caz, următoarele variante:

Din Bucureşti

Cel mai scurt traseu rutier este pe drumul european E85, până la Spătăreşti (înainte de Fălticeni), unde trebuie să o luaţi spre Gura Humorului. În giratoriul din Păltinoasa (înainte de Gura Humorului) se virează la dreapta spre Cacica, apoi se trece prin Marginea, Vicov şi Putna. Cu 200 de metri înainte de intrarea în Mănăstirea Putna, un drum la stânga, marcat de indicator, vă duce până Sihăstria Putnei.

Dacă veniți pe E85, puteți să vă continuați drumul și prin Fălticeni, Suceava, apoi trebuie să o luați spre Rădăuți, treceți prin Gălănești, Vicov și ajungeți la Putna.

Din sudul ţării

În funcţie de apropierea de Bucureşti, poate fi urmat acelaşi drum ori se poate opta pentru traversarea munţilor, prin Transilvania. Dacă se alege traseul prin Transilvania, în funcţie de timpul disponibil şi preferinţă, se poate opta pentru a trece în Moldova pe la Oneşti, Cheile Bicazului sau Vatra Dornei. Indiferent de opţiune, după ajungerea în Moldova se va face joncţiunea cu ultima parte a drumului ce vine de la Bucureşti.

Din vestul ţării

În funcţie de locaţia de pornire, se va urma traseul preferat pentru a ajunge în Moldova. De aici, se urmează traseul cel mai scurt către Mănăstirea Sihăstria Putnei.

Recomandare: Pentru o documentare optimă a traseului, vă recomandăm să folosiţi Google Maps.