Articole

Nordul Bucovinei e o parte a României recunoscută pentru mănăstirile sale. Vedeţi pe hartă cum se situează mănăstirea noastră în raport cu alte vestite lăcaşuri sfinte ale Bucovinei:

Orhideele (phalaenopsis) sunt revelația ultimilor ani în materie de plante de interior. În mintea celor mai mulți dintre noi, orhideea este imaginată ca o plantă fragilă, cu viață scurtă. Asta până am cumpărat prima orhidee și am văzut că florile rezistă luni la rând! Dar după ce înflorirea se încheie, cum provocăm o nouă înflorire?

Mândria este cea mai mare boală duhovnicească.

Cuvânt rostit de părintele Ioan, duminică, 27 iulie 2014.

De aceea, vă îndemn, eu cel întemniţat pentru Domnul, să umblaţi cu vrednicie, după chemarea cu care aţi fost chemaţi, cu toată smerenia şi blândeţea, cu îndelungă-răbdare, îngăduindu-vă unii pe alţii în iubire, silindu-vă să păziţi unitatea Duhului, întru legătura păcii.

Cuvânt rostit de părintele Grigorie duminică, 13 iulie 2014.

Dumnezeu este crezut numai că există, pe baza raţiunilor din lucruri. Dar el dăruieşte celor evlavioşi o credinţă în existenţa Lui, mai întemeiată decât orice demonstraţie.Toate cunoştinţele se numesc inteligibile, întrucât principiile cunoaşterii lor pot fi demonstrate. Dumnezeu însă e numit neînţelesul, pentru că e crezut numai că există, pe baza celor ce pot fi înţelese. De aceea, nimic din cele ce pot fi înţelese nu se compară cu El în niciun chip.Cunoştinţele lucrurilor îşi au raţiunile proprii, împreunate în mod natural cu ele, spre demonstrarea lor. Prin acestea ele primesc în chip natural definiţia lor. Dumnezeu însă este crezut numai că există, pe baza raţiunilor din lucruri. Dar el dăruieşte celor evlavioşi o credinţă în existenţa Lui, mai întemeiată decât orice demonstraţie. Căci credinţa este o cunoştinţă adevărată, întemeiată pe principii ce nu pot fi demonstrate, ca una ce este temelia lucrurilor mai presus de minte şi de raţiune.

Praznicul „Bunei Vestiri” este hramul Mănăstirii noastre, așezat cu drag pentru Maica Domnului de către bătrânii sihaștri care au viețuit în acest loc binecuvântat.

Să avem în minte că niciun lucru bun nu se săvârşeşte fără necaz. Căci trezeşte pizma diavolului. Iar dacă ni s-ar întâmpla să înaintăm în bine fără necaz, să nu ne înălţăm, cugetând că am fost izbăviţi de necaz pentru vrednicia noastră, ci pentru că Dumnezeu, cunoscând slăbiciunea noastră sau că nu avem puterea să îndurăm necazul, ne-a acoperit cu apropierea sfinţilor.

Creştinul, când posteşte, zice : «N-am postit». Când se roagă, zice : «Nu m-am rugat». Când stăruie în rugăciune, zice : «N-am stăruit. Abia sunt la începutul exerciţiului şi al trudei», (şi pe bună dreptate): chiar dacă este om drept înaintea lui Dumnezeu, este dator să zică : Nu sunt drept, nici n-am trudit, ci în fiecare zi sunt un începător.