Biserica „Bunavestire”
Este biserica mănăstirii cu cele mai importante semnificații istorice și spirituale.
Este biserica mănăstirii cu cele mai importante semnificații istorice și spirituale.
Începuturile Sihăstriei Putnei urcă în istorie până la mijlocul veacului al XV-lea. Dornic de mai multă linişte, un monah din lavra Putnei, Atanasie, se retrage la trei kilometri depărtare, în pădure. I se vor alătura şi alţi sihaştri, ridicându-şi aici şi o bisericuţă de lemn.
Pustiită de poloni la sfârşitul secolului al XVII-lea, bisericuţa va fi rezidită cu sprijinul vistiernicului Ilie Cantacuzino, în timpul egumenului Lazăr, ucenicul Mitropolitului Dosoftei al Moldovei. Urmaşii lui la cârma aşezământului monahal au fost Teodosie (+ 1715) și Dosoftei (+ 1753).
Cuvânt rostit de părintele stareț Nectarie, duminică, 8 iunie 2014.
„Ascultarea” este cuvântul care desemnează activitatea, ocupaţia concretă a unui monah în mănăstire.
Despre viața Sfântului Cuvios Paisie se cunosc puține date. S-a născut în anul 1701, fiind apropiat ca vârstă de starețul Sila. A fost egumen la Mănăstirea „Sfântul Ilie”, viețuiește un timp la Mănăstirea Râșca, după care vine la Schitul Sihăstria Putnei.
Originar din ținutul Pașcanilor, cuviosul Natan (Natanail) Dreteanul a fost mai întâi viețuitor (şi eclesiarh) al Mănăstirii Putna. Dornic de mai multă rugăciune și liniște, se retrage la Sihăstria Putnei unde primește schima mare.
Ieroschimonahul Sila devine egumen al Schitului în toamna anului 1753. Originar din ținutul Botoșanilor - unde viețuise un timp în Schitul Orășeni până la moartea starețului său Ghedeon -, viitorul egumen Sila vine la Sihăstria Putnei pe când avea în jur de 17 ani.
Cuvânt rostit de părintele stareț Nectarie duminică, 1 iunie 2014.
Ipostaze fotografice din Mănăstirea Sihăstria Putnei, la Denia Prohodului Domnului (2006)
Cuvânt rostit de părintele Damaschin, duminică, 11 mai 2014.