Predică în Duminica a 14-a după Rusalii (Pilda nunții fiului de împărat)

2. Imparatia cerurilor asemanatu-s-a omului imparat care a facut nunta fiului sau.
3. Si a trimis pe slugile sale ca sa cheme pe cei poftiti la nunta, dar ei n-au voit sa vina.
4. Iarasi a trimis alte slugi, zicind: Spuneti celor chemati: Iata, am pregatit ospatul meu; juncii mei si cele ingrasate s-au junghiat si toate sint gata. Veniti la nunta.
5. Dar ei, fara sa tina seama, s-au dus: unul la tarina sa, altul la negutatoria lui; 
6. Iar ceilalti, punind mina pe slugile lui, le-au batjocorit si le-au ucis.
7. Si auzind imparatul de acestea, s-a umplut de minie, si trimitind ostile sale, a nimicit pe ucigasii aceia si cetatii lor i-au dat foc.
8. Apoi a zis catre slugile sale: Nunta este gata, dar cei poftiti n-au fost vrednici. 
9. Mergeti deci la raspintiile drumurilor si pe citi veti gasi, chemati-i la nunta. 
10. Si iesind slugile acelea la drumuri, au adunat pe toti citi i-au gasit, si rai si buni, si s-a umplut casa nuntii cu oaspeti. 
11. Iar intrind imparatul ca sa priveasca pe oaspeti, a vazut acolo un om care nu era imbracat in haina de nunta,
12. Si i-a zis: Prietene, cum ai intrat aici fara haina de nunta? El insa a tacut.

                                                                                                                                                                                                 13. Atunci imparatul a zis slugilor: Legati-l de picioare si de miini si aruncati-l in intunericul cel mai

                                                                                                                                                                                                      din afara. Acolo va fi plingerea si scrisnirea dintilor.

                                                                                                                                                                                                14. Caci multi sint chemati, dar putini alesi.