Sfântul Cuvios Natan

Versiune tipar PDF version Send by email

Originar din ținutul Pașcanilor, cuviosul Natan (Natanail) Dreteanul a fost mai întâi viețuitor (şi eclesiarh) al Mănăstirii Putna. Dornic de mai multă rugăciune și liniște, se retrage la Sihăstria Putnei unde primește schima mare.

Natan a fost duhovnicul şi colaboratorul apropiat al marelui mitropolit Iacov Putneanul, la îndemnul căruia a scris şi cele doua lucrări importante de care se leagă numele său: „Pomelnicul Mănăstirii Putna” şi „Pomelnicul Sihăstriei Putnei”.

La preluarea conducerii schitului (10 martie 1781), cuviosul ieroschimonah Natan era și el bătrân, iar greutăţile datorate condițiilor vitrege generate de regimul străin (după ocuparea Bucovinei în 1775) se înmulțeau tot mai mult.

Situația înrăutăţindu-se, în mai 1783, egumenul Natan, dimpreună „cu toţi bătrânii şi smeriţii sihaştri”, se adresează cu „o carte de milostenie” tuturor „fiilor bisericii Răsăritului"” cerând ajutor pentru sprijinirea schitului.

Astfel, în cursul anului 1783 sunt desfiinţate, se închid sau sunt transformate în biserici de mir majoritatea mănăstirilor şi schiturilor din Bucovina (peste 20), rămânând în stare de funcţionare numai trei: Putna, Suceviţa şi Dragomirna. Sihăstria Putnei va fi şi ea desfiinţată, undeva la sfârşitul veacului al XVIII-lea. Într-o însemnare adăugată mai târziu în Pomelnicul Sihăstriei Putnei, scris de ieroschimonahul Natan, se menționează: „Acesta au scris acest pomealnic”, şi „ Acesta au raposat vlet 1784, decembrie 26 ”.

Sfintele sale moaşte, descoperite în 1990, sunt împodobite de bună mireasmă duhovnicească, iar capul său, în chip minunat, poartă o cruce, ca semn al sfinţeniei.

Alte articole despre:

Adăugați un gând