Când ne pocăim, ne întoarcem cu toată ființa către Dumnezeu, deși suntem copleșiți de durere. La început durerea este amară, căci purtăm în noi rănile păcatului, dar odată ce ni se tămăduiesc rănile, pocăința devine dulce.
Să nu lăsăm să treacă ziua fără să facem rugăciune. Căci atunci când cineva îşi lasă cele duhovniceşti, dacă nu face măcar câteva metanii, vreun şirag de rugăciuni, se sălbăticeşte. Treburi poate face, rugăciune însă nu.
Faceți-mi bucuria deplină, ca să gândiți la fel, având aceeași iubire, aceleași simțiri, aceeași cugetare. Nu faceți nimic din duh de ceartă, nici din slavă deșartă, ci cu smerenie unul pentru altul socotească-l mai de cinste decât el însuși. Să nu caute nimeni numai ale sale, ci fiecare și ale altuia.
Dacă, într-adevăr, am simți că toți oamenii suntem frați, ne-ar durea pentru cei ce trăiesc în păcat și nu ne-ar sminti viața lor păcătoasă, ci ne-am ruga pentru ei. Iar dacă ne smintim, răul se află în noi, nu este înafară.
Bucurie în rugăciune, bucurie în muncă. Pentru Casa lui Dumnezeu.
Este trist că unii preoţi, care ar trebui să să dovedească fideli slujitori ai Domnului, luptând cu toată fermitatea pentru stârpirea practicilor magiei şi fermecătoriei, devin ei înşişi aidoma vrăjitorilor ori ghicitorilor, orbiţi de dorinţa de câştiguri nemeritate, faimă sau mândrie.
Articolul conține troparul în format PDF și exemplificarea audio a partiturii.
Bucură-te, izvorâtorule de mir, Sfinte Mare Mucenice Dimitrie!
Fragment din Sinaxa rostită la Mănăstirea Sihăstria Putnei, august 2014
Axion (Popescu-Pasărea), glasul al 8-lea, cântat de strana Mănăstirii Sihăstria Putnei
